Cristian Vasilcoiu: „Eu cred că oamenii au o preconcepție legată de PSD”

„Iar și-a schimbat locul de muncă Vasilcoiu…” Era un fel de salut printre ziariști. Nu mai mira pe nimeni, dar făcea parte din picanteriile discuțiilor de pe teren. Era de-al nostru, până când a anunțat că devine consilierul Ministrului Muncii, Lia Olguța Vasilescu. Și i-au sărit toți prietenii de bere la beregată, virtual, bineînțeles. Eu cred, fără documente sau cifre, că este acum unul dintre cei mai înjurați și apostrofați oameni de pe Facebook. Că na, pensii și salarii. Continuă lectura „Cristian Vasilcoiu: „Eu cred că oamenii au o preconcepție legată de PSD””

I ❤️ ROMÂNA. Stați liniștiți! Mi-a spus un cercetător de Cambridge că emoticoanele nu vor deveni un limbaj de sine stătător

De la înălțimea senectuții noastre, limba adolescenților de azi este prea prescurtată, prea greșită, prea comodă, prea englezită, prea cu emoticoane…  În străinătate se discută deja despre posibilitatea unor translatori pentru emoticoane, fiindcă lucrurile au evoluat mult de la banala mutră zâmbitoare, a plângăciosului sau ochiosului (cel care face din ochi). Eu habar n-am cum să traduc mutra ăluia cu ochelari de soare. O fi ceva de genul „sunt șmecher” sau „m-am camuflat” sau „e soare afară și port ochelari”. Exact, ține de contextul conversației, emoticoanele fără cuvinte n-ar fi nimic. Este un mariaj făcut să reziste. Pe mine m-a interesat de data asta partea științifică. Așa că am mers la Academia Română, la cercetătorul Alexandru Nicolae, care a terminat un doctorat la Universitatea din București și la cea din Cambridge. Iar fotograful întâlnirii a fost Rareș Danteș, elev în clasa a opta și vlogger. Îl găsiți pe Youtube cu pseudonimul Eti Pufarină unde vlogguiește despre tot ce găsește interesant. Pentru generația lui, imaginea e o lumea întreagă. Continuă lectura „I ❤️ ROMÂNA. Stați liniștiți! Mi-a spus un cercetător de Cambridge că emoticoanele nu vor deveni un limbaj de sine stătător”

I ❤️ ROMÂNA. Fondatorul DEXONLINE: „Nu înțeleg romgleza venind din partea unor oameni care n-au trăit o zi într-o țară vorbitoare de engleză”

Totul a început de la o cratiță. De fapt, de la două sau mai multe. Deci, au fost mai multe cratițe care s-au spart în capul celui care nu știa formele de plural. Adică în capul lui Cătălin Frâncu. Era student atunci la Massachusetts Intitute of Technology (MIT), universitate clasată pe locul întâi în cele mai prestigioase topuri internaționale. Și era convins că se spune „crătiți”. S-a contrazis cu un coleg până în punctul în care unul dintre ei a decis să care din România un Dicționar Explicativ al Limbii Române. Adică o cărțoaie de două kilograme și. Cătălin a fost aventurierul. Și tot el a venit cu ideea să facă un dicționar românesc online, așa cum existau în SUA pentru engleză. Continuă lectura „I ❤️ ROMÂNA. Fondatorul DEXONLINE: „Nu înțeleg romgleza venind din partea unor oameni care n-au trăit o zi într-o țară vorbitoare de engleză””

I ❤️ ROMÂNA. Cele mai căutate 10 cuvinte pe Dexonline spun multe despre nevoile poporului român

Cred că ceea ce caută oamenii în dicționare formează o oglindă fidelă a societății, a preocupărilor timpului respectiv. Și dacă mă uit la cuvântul pe care l-au căutat românii de 143 de mii de ori anul trecut pe dexonline.ro, teoria mea pare să devină și mai validă. Continuă lectura „I ❤️ ROMÂNA. Cele mai căutate 10 cuvinte pe Dexonline spun multe despre nevoile poporului român”

I ❤️ ROMÂNA. Mi-ar place să scrim m-ai corect, dragiii mei jurnaliști! Cu drag, Corectura

Studenţia mi-am petrecut-o la „Opinia studențească” din Iași. Acolo făceam cu toții corectură pe paginile revistei. Era deja duminică noaptea, tipografia stătea după noi să terminăm. Eram mereu în criză de timp. Acolo ne-am corectat și format scriitura și ne-am perfectat limba română. Paginile finale se printau şi se înşirau la perete.

Continuă lectura „I ❤️ ROMÂNA. Mi-ar place să scrim m-ai corect, dragiii mei jurnaliști! Cu drag, Corectura”

I ❤️ ROMÂNA. De câți „i” ai nevoie ca să scrii corect?

Litera „i” manifestă o forță ciudată asupra noastră. Poate vine din frica pe care o primim la pachet cu semnarea primului contract de muncă. Alături de felicitări, se găsește cineva să te informeze și că reversul acestei bucurii este desfacerea contractului „cu litera i”, de la „indisciplină”. Şi asta e o chestie foarte nasoală. Evident, primeşti acest stigmat dacă faci o nefăcută. Și din acel moment aruncăm cu „i” în stânga și în dreapta ca nebunii, fără să înțelegem prea bine câți trebuie, unde și când. Mai mult, ni se pare și că nu are logică regula, de vreme ce există situații în care doi „i” sună ca un singur „i” și invers. Iiii! Ce greu! Continuă lectura „I ❤️ ROMÂNA. De câți „i” ai nevoie ca să scrii corect?”

Ai da lenevitul la plajă pe o tură de Cernobîl? Povestea unei vacanțe cu altfel de radiații

Căldura cuprindea ușor Târgul Ieșilor. Se prevestea o vară frumoasă. Avea să fie una memorabilă pentru Gabi: în toamnă intra în clasa întâi. Și a fost un an care a intrat într-adevăr în istorie. Nu în istoria familiei Dodu, ci a lumii. 26 aprilie 1986. La 400 kilometri distanță de Iași, la Cernobîl avea loc un dezastru.

Dar pentru copiii de 7 ani a fost anul în care puteau să sperie fetele cu măștile de gaze ale părinților, în care s-au luat hapuri de iod și în care vacanțele la mare s-au oprit în stadiul de proiect.  Continuă lectura „Ai da lenevitul la plajă pe o tură de Cernobîl? Povestea unei vacanțe cu altfel de radiații”

România sălbatică. Omul care doarme cu fiarele pădurii

În liniştea nopţilor de la ţară, când eram mică-mică, mama îmi spune povești. Tot felul de variaţiuni pe tema „Caprei cu trei iezi” şi a sărmanului „Urs păcălit de vulpe”. Traumatizante mai erau, dar asta-i altă poveste… Şi tot nu adormeam până când mama nu îmi răspundea la înfricoșatele  „Există urs?”, „Dar vulpe?”, „Dar lup?” Iar răspunsul era mereu: „da, mamă, dar sunt în pădure, nu vin la noi, au viaţa lor acolo şi acolo trebuie să rămână”. Mama nu m-a minţit, Niciodată n-a venit ursul la noi în gospodărie. Nici nu avea cum, eram pe malul Ozanei şi munţii cam departe. Iar dacă l-aş fi cunoscut pe Silviu Matei atunci (ar fi fost cam SF, totuşi), aş fi ştiut şi că n-am de ce să-mi fie frică. Prea tare.  Continuă lectura „România sălbatică. Omul care doarme cu fiarele pădurii”

Chestionarul mamă-fiică. Despre secretele celei mai lungi prietenii

Mamelor li s-au scris ode, li s-a dedicat o zi internațională şi le facem o statuie în fiecare toamnă când ne trimit zacuscă. Și simt eu că, de multe ori, cu cât le ridicăm mai în slăvi statutul de mamă, cu atât li-l negăm pe cel de femeie. Cu cât le mămim mai mult, cu atât uită și ele că sunt femei înainte de toate.

Poeziile ne-au învăţat de mici să le oferim pe rând „o floare”, „o rază de soare”, „luna”. Foarte frumos, nimic de zis, dar pe lângă delirul iubirii astrale, ar fi fost frumos să ni se facă şi versuri mai pământene despre respect şi înţelegere.

Un tablou perfect al relației mamă-fiică mi s-a arătat epifanic… pe Facebook. Draga mea fostă colegă de la TVR, Alina Pagu, are o fiică încântătoare şi postează poze împreună frecvent. Continuă lectura „Chestionarul mamă-fiică. Despre secretele celei mai lungi prietenii”

Specialiști în comunicare, un sociolog și un IT-ist te învață cum să fii „domn” pe Internet. Bunul-simț nu e virtual!

Ai zice că bunul-simț e bun-simț oriunde pe Planetă, inclus în patrimoniul UNESCO al conduitei, parte a limbajului universal. Nu și pe net. În mediul virtual e mult mai ușor să ne înjurăm, contrăm, să ne dăm zmei și mari revoluționari, să fim anonimi fără a fi iluștri. Așa că am întrebat niște oameni de bine și cu pregătire importantă, cum stăm cu spurcăciunea limbii când ne găsim împărați peste o tastatură.

Hai să punem proastele obiceiuri virtuale în realitate:

  • păi, dacă scrii pe wall-ul altui om tot felul de chestii, nu e ca și cum ai lua o cretă sau vopsea și i-ai umple de artă poarta sau ușa?
  • când zice cineva ceva și tu-i dai share și îi mai dă și altul share, se cheamă bârfă sau truc de PR?
  • când zici „going” la un eveniment la care n-ai de gând să mergi în veci, nu se cheamă că ești țepar?
  • block la câte o persoană care ți-a comis o nedreptare e ca atunci când treci pe partea cealaltă când vezi pe cineva incomod pe stradă?
  • dulcele și zburdalnicul „like” nu e un fel de aplaudat ca foca la tot și toate?

Continuă lectura „Specialiști în comunicare, un sociolog și un IT-ist te învață cum să fii „domn” pe Internet. Bunul-simț nu e virtual!”