La Timișești, satul în care am copilărit, sfinții umblă slobozi pe ulițe

9 copii, doi părinți neputincioși care au crescut și s-au cunoscut la orfelinat și patru pereți. S-ar încadra cu succes în poveștile lacrimogene de dinainte de Crăciun și Paște, când toți suntem puțin mai mărinimoși. Eu vreau însă ca familia Stanciu din Timișești, satul în care am copilărit, să nu fie subiect de știre lacrimogenă înainte de Sărbători. Ei au nevoie de ajutor acum.

Și știu și că în mare l-au primit. Fiindcă la Timișești se întâmplă minuni. Nu apar sfinți în trunchi de copac și nici nu ți se arată duhurile noaptea. În Timișești sfinții umblă slobozi pe ulițe. Am văzut eu pe Facebook. De vreo două săptămâni încoace, pe paginile de Facebook ale celor din Timișești a apărut un apel pentru această familie cu mulți copii pe care o vor la adăpost când vine iarna. Preotul din sat, Petru Gavriloaia, a lăsat hainele preoțești și a pus mâna pe mistrie și lopată, a cerut ajutor în stânga și-n dreapta și a ridicat din temelii o căsuță pentru familia Stanciu.

La apelul lui Lucian Iancu, fostul meu coleg de școală generală, copiii au primit ulei, făină, orez și alte alimente ca să aibă ce mânca. Au mai primit de la alți oameni de bine rechizite și hăinuțe ca să înceapă și ei școala ca oamenii.

Iar Violeta Blaga, învățătoarea mea, îi trezește din morți pe alții care ar putea ajuta. Tot pe Facebook m-a agățat și pe mine în hora asta, dar sunt convinsă că cere ajutor oriunde poate.  Copiii familiei Stanciu nu sunt cei mai străluciți școlari. Nouă ne place mai ales să ajutăm olimpici săraci, asta ne emoționează mai abitir. Aceștia sunt niște copii amărâți care nici pe la școală n-au prea dat, dar pe care acum i-a adoptat comunitatea și au șanse mari să devină niște elevi buni. Cu ajutor.

Dar cel mai important e că oamenii ăștia au nevoie acum să-și termine căsuța până dă frigul. Așa că orice ajutor din partea unei firme de materiale de construcții sau o donație în bani, sunt binevenite. Preotul din Timișești se angajează să asigure transparența fiecărui ajutor.

Puteți dona aici, specificând „Pentru familia Stanciu”:  https://timisesti.mmb.ro/parohia-timisesti

Și scriu asta cu un nod în gât de emoție, gândindu-mă la satul de pe Ozana care s-a mobilizat exemplar să ajute această familie. Și care cu bunele și relele lui m-a crescut și pe mine. Am sentimentul ăla plin că vin dintr-o comunitate sănătoasă și bună. Una în care sfinții umblă de dimineața până seara. Își duc animalele la câmp, duc găleți de lapte la contract (adică stații de colectare), merg pe ogoare la muncit pământul, duminica la Biserică.

Și dacă normalitatea asta nu-i o minune, atunci nu știu care e.

 

1 comentariu la „La Timișești, satul în care am copilărit, sfinții umblă slobozi pe ulițe”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *