I ❤️ ROMÂNA. Fondatorul DEXONLINE: „Nu înțeleg romgleza venind din partea unor oameni care n-au trăit o zi într-o țară vorbitoare de engleză”

Totul a început de la o cratiță. De fapt, de la două sau mai multe. Deci, au fost mai multe cratițe care s-au spart în capul celui care nu știa formele de plural. Adică în capul lui Cătălin Frâncu. Era student atunci la Massachusetts Intitute of Technology (MIT), universitate clasată pe locul întâi în cele mai prestigioase topuri internaționale. Și era convins că se spune „crătiți”. S-a contrazis cu un coleg până în punctul în care unul dintre ei a decis să care din România un Dicționar Explicativ al Limbii Române. Adică o cărțoaie de două kilograme și. Cătălin a fost aventurierul. Și tot el a venit cu ideea să facă un dicționar românesc online, așa cum existau în SUA pentru engleză.

Cătălin ar putea vorbi despre „copilul” lui ore în șir, și nu de cel de opt luni care îi bucură zilele, ci cel care a ajuns la adolescență și tot crește ca Făt-Frumos – dexonline.ro. Site-ul are 16 ani deja și 3 milioane de utilizatori pe lună. Iar când se întorc studenții și elevii la școală, ajunge și la 18 milioane de pagini vizualizate pe lună.

La început a încercat și să ia legătura cu Academia Română, dar nu a primit vreun răspuns. „Nu am avut niciodată o relație în adevăratul sens al cuvântului, dar sigur noi le suntem recunoscători că nu au încercat să ne pună bețe în roate. Ținem o distanță respectabilă și ne mulțumim că fiecare facem bine vorbitorilor de limbă română, dar nu suntem interconectați”, spune Cătălin.

După ce a terminat facultatea, a ajuns să fie unul dintre primii 500 de angajați ai Google. De la 4500 de kilometri distanță a continuat să urce definițiile pe platformă. A fost impulsionat de cei de la Federația Română de Scrabble care aveau nevoie de o listă oficială de cuvinte și de conjugări de verbe. „Ei mi-au dat mai multă încredere decât mi-am dat eu însumi și s-au apucat să contribuie sistematic”, își amintește Cătălin.

Hipsterii, un fel de pașoptiști ai zilelor noastre

Răducioiu nu va scăpa niciodată de stigma pusă de versurile trupei La familia. Iar Cătălin Frâncu a vrut cu toată tăria să nu uite româna pe aeroport. De aici disputele în joacă cu colegii de la MIT, de aici încăpățânarea de a-și păstra limba învățată la școală curată, fără englezisme. Chiar dacă să faci IT în română e cam SF.

„Eu am făcut și câțiva ani de facultate în română și mi-a plăcut să țin corespondența: când vorbesc în română spun «arbore» (o structură de date numită «arbore») și când vorbesc în engleză spun «tree».  Aveam colegi care erau mai scrupuloși în a-și păstra limbile separat, acuma vorbesc engleza, acuma română. Și aveam colegi care cedau impulsului de a trânti primul cuvânt care le venea în minte. Și așa ajungeau la romgleză. Culmea e că pe ei îi înțeleg, trăiești acolo vorbind engleză în mare parte a timpului și doar la o cină sau petrecere românească aveai ocazia să mai vorbești românește. Eu nu îi înțeleg pe ăștia din România care o trântesc cu «job» și cu «fashion» și nici măcar nu pronunță bine, zic «feișon», stâlcesc. Chiar nu înțeleg romgleza venind din partea unor oameni care n-au trăit o zi într-o țară vorbitoare de engleză”, spune Cătălin.

Joaca în cămin a tinerilor români aflați departe de casă era uneori să traducă întocmai expresiile din engleză: „Ajunsesem oarecum să ne taxăm unii pe alții și să inventăm expresii de romgleză. Un coleg a spus că se duce la magazin pentru că a fugit afară din brânză („ran out of cheese”). Și ne distram cu ele.”

Acum este la modă „face sens” („makes sense”) expresie care nu are sens, dar prinde. „Pașoptiștii erau cam același lucru cu hipserii de azi, adică limba română a fost re-latinizată de generația pașoptiștilor, dintr-o fandoseală, că ei erau școliți la Paris și veneau cu toate acele neologisme care nouă azi ni se pare lucruri normale. Exact ca hipsterii de azi cu «face sens». Și multe cuvinte au povestea asta. Favoritul meu e «calamar», azi se spune așa, dar de fapt în DEX 1998 și în perioada interbelică să zic se spunea „calmar». La rândul lui cuvântul «calmar» a fost adus în România, deși îl aveam pe filieră greacă, în secolul 19, dar l-au reimportat pașoptiștii, sub forma «calmar», din franceză. Și atuncea toată lumea a spus «calmar”. S-a revenit când au ajuns și fructele de mare la noi și a redevenit «calamar». Și limba e plină de dintr-astea care au pornit ca greșeli și s-au încetățenit în limbă. Și abordarea noastră e că atunci când se impune, o acceptăm și o consemnăm, dar atâta timp cât s-a impus, e de datoria noastră să o spunem, vedeți că forma asta e greșită, apropo de «pe care» sau de «pricomigdală» – unde forma corectă e «picromigdală»”.

DEXONLINE și suspendarea lui Băsescu

Cătălin spune că cel mai important lucru pe care l-a învățat de la Dexonline a fost definiția adevărată a spiritului civic, nu cea din dicționare, ci cea care te face să ieși din cutiuța ta îngustă și să faci ceva pentru țara ta. Și asta nu a fost așa de la început, când nu avea o problemă, în primii ani, să oprescă serverul pe care stătea dicționarul online pentru a putea să joace Starcraft sau Warcraft 3.

Cătălin a crescut și a decis de câteva ori să se implice și altfel. „Am început să realizăm că noi avem aici o trâmbiță destul de puternică, în clipa în care ai 300 de mii de vizualizări pe zi, 4 pe secundă și la orele de vârf, când ai zeci de afișări pe secundă, poți să exprimi mesaje civice. Am simțit nevoia să facem asta, în general ne-am abținut, dar au fost ocazii când am făcut asta. De exemplu, în 2012 am fost foarte activi în perioada suspendării lui Băsescu pentru că ne-am dat seama că nu se schimbă doar președintele, pentru că noi am simțit, acum e discutabil dacă am avut dreptate sau nu, că se clatină statul de drept cu totul. Dexonline în sine e un demers civic și nu ne puteți cere jumătăți de măsură, nu se poate să ne pese de România când dedicăm din timpul nostru aproape pe gratis ca să facem un proiect util, dar nu avem voie să ne pese de România când ni se pare că unii o fură”, explică tânărul.

DEXONLINE și frauda la BAC

A mai fost un moment în care DEXONLINE a fost ținta furiei părinților și copiilor care treceau prin emoția simulării examenului de Bac și… încercau să copieze. Băieții și-au dat seama că la examenele precedente erau foarte multe căutări, în timpul examenelor, la cuvintele din subiecte. Era clar că nu puteau fi doar părinți sau cunoștințe, ci și elevi care aveau cumva acces la internet pe mobil. Și au decis să schimbe definițiile la anumite cuvinte. „În loc de «pretutindeni» am dat «pururea» și în loc de «a zori» am dat «a zări». Mă rog, mie mi se păreau destul de pe față, dar aparent pe unii i-au păcălit. Am o prietenă bună care mi-a confirmat că au apărut niște lucrări unde cineva a dat definițiile. Au fost clar oameni care ne-au folosit în timpul lucrărilor de la examen. Noi nu avem șefi, nu ne obligă nimeni să facem ceva, nu avem o linie politică, și atuncea putem să decidem ce e moral pentru noi și ce ne oftică. Și la nivel mai profund, în afară că am schimbat definițiile, pe noi ne deranja foarte tare când conținutul nostru este folosit pentru a fura. Și atunci am decis să facem gluma asta”, explică fondatorul site-ului. Erau chiar dispuși să dea IP-urile calculatoarelor de pe care s-au făcut căutările autorităților să meargă pe fir, dar nu le-a cerut nimeni ajutorul. Alo, Ministerul Educației?

În continuare, DEXONLINE este perfectat de o mână de voluntari din România și de peste hotare, din Spania și Germania. În viitor vor să facă și ei dicționare cu ajutorul unor lexicografi, dar până atunci mai au de lucru la formatul existent. Și de fiecare dată când vor simți nevoia, vor spune ce gândesc și vor lua atitudine. Pentru că DEXONLINE nu e doar despre limba română, ci și despre noi, vorbitorii ei.

Un comentariu la „I ❤️ ROMÂNA. Fondatorul DEXONLINE: „Nu înțeleg romgleza venind din partea unor oameni care n-au trăit o zi într-o țară vorbitoare de engleză””

  1. Excelenta poveste, despre entuziasm, eficiență
    și despre fibra morală care te face să nu-ți cobori privirea când te uiți seara în oglindă…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *